Sâmbătă seară de la ora 18 la Casa Tineretului, Ivan Turbincă-i dă încă un ghiont morţii!

S-au schimbat actorii, s-au schimbat vremurile insa Ivan Turbinca a ramas acelasi. Spectacolul Ivan Turbinca, a primit de-a lungul anilor, aplauzele publicului si recunoasterea juriilor din cadrul festivalulurilor in care a fost premiat.

Caci:“Si l-a lasat Moartea de izbeliste sa traiasca:
Cat e lumea si pamantul,
Pe cuptor nu bate vantul.
Si asa, vazand Ivan ca nu mai moare, zise in sine:
“Oare nu cumva de-acum mi-oi da cu paru-n cap de raul Vidmei? Ba, zau, nici nu gandesc. Deie-si ea, daca vrea!”

Asadar, invitatie la teatru in sala Casei Tineretului, incepand cu ora 18. Biletele pot fi achiziţionate de agenţia teatrală aflată în incinta “Centrului National de Informare si Promovare Turistică “, din Centrul Istoric – Piata 1 Decembrie 1918, nr. 4. Ivan Turbinca, o montare teatrala cu umorul sănătos, care are drept scop tocmai accentuarea acestei viziuni, uneori ironice, alteori chiar sarcastice, a unui individ care sfidează moartea. Coregrafia semnata Victoria Bucun; muzica originală apartinand formaţiei Trigon: Nicolae Botgros, Costică Lupu, Anatolie Ştefăneţ şi măştile sunt eminamente proprii universului rural românesc, intr-un cadru scenografic semnat Gelu Risca unde omul relaţionează surprinzător cu factorii decisivi ai vieţii şi, mai ales, ai morţii sale.

Este un spectacol vesel si plin de intelesuri, povestea plina de talc a lui Ion Creanga ni se infatiseaza prin replici vii si masti pline de culoare, amintind de teatrul popular, in care muzica si dansul se impletesc alert intr-un ritm dracesc. Alti actori, aceleasi masti; Bogdan Horga, Petronela Lorena Chiributa, Lenus Teodora Moraru, Silvia Raileanu, Alexandra Vicol, Mirela Nistor, Ion Cretescu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Alexandru Dobinciuc, Mihai Dontu, Lidia Uja…

Actorii povestec cu pofta povestea lui Ivan, cu efecte comice imbinate cu savoarea întâmplării. Spun adevărurile despre lume, despre viata într-un râs sănătos.

“Ivan atunci ii pune spaga in piept si zice:
– Stoti, Vidma! Unde vrei sa te duci?
– La Dumnezeu, Ivane, sa vedem ce mi-a mai porunci.
– Nu-i voie, zise Ivan; las’ ca ma duc eu sa-ti aduc raspuns.
– Ba nu, Ivane, trebuie sa ma duc eu. Ivan atunci, vazand ca Moartea da chioara peste dansul, se stropseste la ea zicand:
– Pasol, Vidma, na turbinca! Moartea atunci, neavand incotro, se baga in turbinca si acusi icneste, acusi suspina, de-ti venea sa-i plangi de mila. Iara Ivan leaga turbinca la gura cu nepasare s-o anina intr-un copac. Apoi incepe a bate in poarta. Sfantul Petre, atunci, deschide si, cand colo, se trezeste cu Ivan.
– Ei, Ivane, doar te-ai saturat acum de umblat prin lume dupa crancalacuri?
– M-am saturat, si m-am prea saturat, Sfinte Petre.
– Ei, si ce vrei acum?
– Ia, vreau sa ma duc la Dumnezeu, sa-i spun ceva.
– Bine, Ivane, du-te; nu ti-e oprita calea. De-a putere-a fi, acum esti de casa noastra.

Ivan Turbinca i-a dat “un ghiont” mortii si spectacolul a reinviat. Cine-i batran? Cine a imbatranit? Spectacolul porneste pe un drum nou. Caci TIMPUL nu poate fi oprit. Vorba lui Ivan ; “Doamne, rogu-te, blagosloveste-mi turbinca asta, că, ori pe cine-oi vrea eu, să-l vâr întrînsa; si apoi, să nu poată iesi de aici fără învoirea mea. (…) sopîrcai cu cine sopîrcai, dar cu Ivan nu sopîrcai!…”

Moartea atunci, inghitind noduri, porneste prin dumbravi, lunci si huceaguri, suparata ca vai de capul ei. Si, de voie, de nevoie, incepe cand a roade la copaci tineri, cand a forfeca smicele si nuiele de-i paraiau maselele si o dureau selele si grumajii intinzandu-se pe sus, la plopii cei inalti, si plecandu-se atata pe la radacinile celor tufari, dupa mladite fragede. Se zamorea si ea, sarmana, cum putea. in sfarsit, s-a chinuit Moartea asa trei ani de zile de-a randul, si inca alti trei ani, si dupa ce i se implinesc cei sase ani de osanda, iar porneste la Dumnezeu sa vada ce porunci i-a mai da. Nu-i vorba, ca stia Vidma ce-o astepta, dar ce era sa faca?
– Turbinca! Manca-o-ar focul s-o manance! zicea Moartea, ducandu-se la rai ca si cum ar fi mers la spanzuratoare. Nu stiu ce sa mai zic si despre Dumnezeu, ca sa nu gresesc.”

de |2014-10-12T08:37:56+00:0010 octombrie 2014|Botoșani Cultural|

Leave A Comment